Whistler 1595SE Manuale Utente

REVISTA ISTORICĂ Anul XIV, N-le 10-12. Octombre-Decembre 1928. DĂRI DE SAMĂ DOCUMENTE ŞI NOTIŢE PUBLICATE DE N. IORGA cu concursul mai multor speciali

dreptate, atunci în actul de la 1450 nu se va fi repetat greşeala cu Chech. Funcţia mea în Dej nu mia dat răgaz să cercetez imediat. Cu un prilej, cîn

în Schiţă de istorie a legilor vechi romaneşti (Chişinău 1928) d. Ştefan Gr. Berechet dă note asupra vechilor Pravde, amin-tind, după d. P. P. Panaite

D. Ion Clopoţel publică o Sociografie romînească (Cluj 1&28), adecă note asupra plăcilor: Margina, Almăj, Văşcău şi Beiuş. Observaţii directe; mul

Note asupra lui Lucchesini, negociatorul păcii de la Siştov, în 1791, in Sprawozdania ale Academiei din Cracovia, XXXIII, 1928, no. 6, de d. Br. Dembi

Scurtă şi cuprinzătoare e cartea reoenlă a d-lui Giuseppe Saitta, „Bilosofia italiana e umanesimo (colecţia «Storici antichi e moderni", ed. „La

„Noi, Grigorie loan Ca'imah Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldavii. „De vreme ce Domnia Mea avem trebuinţă de oameni de oaste, cari să

boci invadînd în Grecia (pp. 114-5). Dancringii lui Dion ar fi Daci (p. 115). Se menţionează, de altfel, şi pasagiul celalt din Dio Casiu, în care (LX

prin arhive, căci, după informaţiile pe care le am, mai e mult de făcut pe acest teren. Dar noi, cei mai bătrîni, să li lăsăm singura răsplată ce o ar

nuova_ loggia militare di Marte stabilita dai Francmassoni nella cTtTâ~di lassi ii XXIX Aprilfle] l'anno MDCCLXXII". A doua medalie. Fata. M

Un martor rus al etnografiei romaneşti a malurilor Nistrului în anul 1799 Consilierul de Colegiu rus Paul Sumarocov întreprinse in anut 1799 o călător

r mare majoritate romanească, — despre locuitori ruşi, aproape nu pomeneşte. Colonisarea acestor regiuni nu era încă începută în anul 1799. Constantin

în fata fiecării case erau Ţigani, iar pe maidane o mulţîme de oameni fioroşi, cu cuţite lunge, făcînd mare gălăgie, şi frica croi-torului fu nespusă.

Croitorul localnic vroi să-i mai reţie în oraş. Aflînd însă că, luînd de lucru, vor fi siliţi să se angajeze pe un an pentru 100 piaştri, ei părăsiră

afumată, brînză, unt, său, ceară şi miere. După opt zile, sosi o corabie cu caşuri de ciumă: o carantină fu imediat organi-sată la margenea oraşului.

Un diplomat danés la curtea lui Grigore Ghica-Vodă (1824). In primăvara anului î 824 fu numit un nou consilier de Lega-ţie, Clausewitz, pe lingă Legaţ

de şeful poş(e<, Steriopuio, un Grec, vorbind bine germana şi jtaliana. Acesta avea o casă frumoasă, bine mobilată şi poseda, între altele, un foto

REVISTA ISTORICA — DĂRI DE SAMĂ. DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — PUBLICATĂ de N. IORQA, CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIALIŞTI Anul al XlV-lea, n-le 18-12. Octombr

Seara, străinii fură poftiţi la un bal, pe care Domnul îl dădea într'o casă boierească, închiriată într'acest scop. Sala de ba', foarte

în ziua de 7 Maiu, Clausewitz ne părăseşte cu căruţa poştei, o haraba de lemn, căptuşită cu fîn şi prevăzută cu saltea. Drumul ducea prin Obileşti, la

imensă, lipsită de orice vegetaţie, fără o singură locuinţă sau vre-o fiinţă omenească ; nu se vedea nici măcar o pasăre. Sin-gurul sunet erau chiuitu

Marea Neagră decît cel rusesc, ar fi scăzut în preţ, cu încă 10°/0, calculează Valon. La Cernavoda sărăcie mare ; locuitorii ductau adesea chiar lipsa

soríle — în număr de şapte— sînt scrise între 1869 şi 1873; primele şase sînt scrise de la Paris, iar ultima din Bruxelles. De asemenea, mi-a fost înc

care o doresc foarte mult, căci aice este o adevărată pierdere de timp, de sănătate şi chiar o depensare inutilă de bani, căci acum n'ai nici măc

Paris şi el se plînge de marea lipsă de bani în care se găseşte. în sfîrşit, în ultima scrisoare, a şaptea, — „le 31 novembre 1 1873, Bruxelles"

dintre munţi, în fine niciodată pana mea nu va fi în stare a vă da o ideie exactă despre toate magnificenţile acestui refu-giu de sănătate şi de lux.

DOCUMENTE Ocolniţa comunii Teişani, plasa Teleajen, judeţul Saac. Comunicată de Dum. 1. Brezeanu. Din luminata porunca Măriei Sale Domnului nostru Io

22 — — Vlad i brat ego Dinu. 21 — 1 Tañase sin Dumitru Mihaiu. 2 1 1 Dumitru sin Mihaiu. 2 — — Ion sin Dumitru. 2 1 1 Costandin sin Mihaiu. 2 1 1 Nec

persistenţa Romînilor în acesie locuri. La Ruşciori echivalenta Ruşciori (adecă Ruşi)—Sîrbi e dată de Saşi (p. 24, nota 2). Şi d. Muşlea citează dintr

19 3 — Apostol i Andreiii Lighean i Vasile Diaconul i brat ego Radu. 6 2 2 Ion Chiţoiu. 58 — — ipac Ion Chiţoiu. 13 — — Petre Postelnicelul. 18 — — Po

Neculaiu i Gheorghe sin Vlad. Dinu sin Tañase. Táñase Barbu. Constantin Streche. Cîrstea cu toţi nepoţii lui din trei fraţi. Gheorghe i Táñase sin Nec

16 — — Stan Diaconul sin Popa Dragul. 21 — — Ion sin Popa Ion. 7 2 1 ipac Istrate Iancul. 4 1 1 Ipac Istrate din stânjenii de la Mîrzea. 7 2 2 Ion Muş

Stînjeni Cincuii Palmu 6 — — Tudor Gogan. 2 — — State Gogan. 9 — — State Vişan cu nepoţii lui cu stînjeni unu, zestrea lui Zamfir. 16 — — Stan Duduciu

r 4 7 11 11 2 1 1 94 20 3 2 2, 3 2 ipac li s'a dat la aceasta trăsură mai mult. Ion Muşat. Ion sin Aldea cu unchiu-său Mihai. Dumitru cu fraţii l

6 — 2 — 9 — 18 , — 52 2 11 2 11 2 11 2 11 2 7 2 7 2 7 2 47 — 48 •— 9 — 9 — 9 — 9 — 10 — 10 — 25 — 25 — 25 — 25 15 74 — 17 — 23 — 2 — 22 — 26 2 15 — 10

14 — — Dumitru cu fraţii lui i cu verii lor. 3 — — Dinul sin Tudor ipac. 2 — — Ion sin Stanciul ipac. 2 — — Gheorghe brat ego Ion ipac. 94 — " —

19 — •• - Popa Radul sin Popa Ion. 9 — — Tudor Gogan cu stinjeni 2 ai lui Stan Gogan. 10 — — State Vişan cu nepoţii lui i cu zestrea lui Zamfir. 3 — —

11 — 1 Popa Braţul cu fraţii lui. 11 — — Ion Muşat. 11 1 3 Ion sin Aldea cu unchiu-său Minai. 11 1 3 Dumitru sin Stanciul cu fraţii lut i cu vecinilor

8 2 *-Costandin Streche. 17 — — Mateeştii. 24 — — Vlad şi Dinul Dorobănţoaea. 6 — — Aldea zet Dorobănţoaea. 2 2 — ipac Tănase sin Dumitru. 2 —• —

rală e „danubio-bulgârească", aceasta nu înseamnă altceva decît că populaţia, în principiile ei cele mai depărtate, era de aceiaşi ramură slauâ.

St. Cir, Palme. 13 1 1 Ion sin popa Dragul, prin cămi-nul lui să {ie. 13 1 1 Popa Constandin, tot prin căminul Iui să ţie. 13 1 — Stan diaconul, tot p

6 2 — ipac Gheorghe i Necula Vlădan. 53 — — Banul Filipescul. 9 — — State Vişan cu stînjeni unul, zestrea lui Zamfir 6 — — Tudor Gogan. 2 — — State Go

funii aceştii trăsuri pînâ d'asupra Mlăcii, şi s'au mutat mai sus, dîndu-:-se stînjenii pe lingă postelnicul Gheorghe, alături, pe din sus;

8 2 — Popa Braţul. 8 2 — Ion Muşat. 17 — — Dumitru cu fraţii şi cu verii lor, Căpuzeşti. 4 2 — Ion sin Aldea, singur. 53 — — Banul Fiiipescu. 12 — — T

14 1 — Tañase Dumitru, să ţie pe lingă doiobanţi. 1 — — Ion sin Dumitru. 1 1 1 Constandin sin Minai. 1 2 1 Gheorghe I Necula sin Vlad. 3 — — Mateeştii

dumnealui Banului Filipescu, şi au ieşit stînjeni —, şi s'au împărţit; însă : Stiujeni. Cil'ieuri. Palme. 4 — — Aldea zet Dorobănţoaia, pe l

9 — — Popa Costandin i Ion brat ego i Stan dia-conul. 3 _ — stan Duduciu. | 9 — — Qheorghe Postelniceluj \ Pe la Băi-1 — — Dinu Duduciu, cumpărat de I

numeşte ia Ulm, între Vâlcele, au rămas un clinuleţ nebăgat în funii, fiindcă este între împreunarea Vâlcelelor, şi a rămas a tu-turor moşnenilor a fi

S'au înfăţişat Ia lucrarea hotărniciei moşiei Teişani a Măriei Sale prinţului Milos Obrenovici, d-Iui Soare Vintila, la care se află această copi

în April 1595 se credea la Roma că Aron-Vodă ar voi să se supuie Polonilor (p. 45, no. III). Interesant raportul din Praga, 25 Iulie al acelui an, în

şi, spre casă: Domnule stăpîne, Gată masa bine Cu vin şi cu pîine, Că cununa-ţi vine, Lată 'ncornorată, De fete gătată, De feciori udată, Ar fi d

Din raportul de la Praga, 15 Maiu 1597, se vede că Sigismund oprise orice ajutor direct pentru Mihai şi Bulgarii rebeli (pp. 53-4). La 26 Ianuar 1598

Note asupra Enliiridiuiui lui Al. Sturdza tipărit de Eliad pe sama lui A'exandru Filipescu-Vulpe, p. 30 şi urm. Prin corespondenţa lui Gh. Bariţ

prin alegere. Ştiri şi asupra catolicismului în Principate, p. 69 şi urm. Şcoala de fete din Bucureşti a episcopului Molajoni (nu Melajoni), p. 73. Bi

s'au umplut ochii de lacrimi... la auzul glasului d-tale şi al lui Mickiewicz..., când ni arătat'... mucenicia Poloniei». In revistele ardel

şi constată ce puţin sînt cunoscute în Polonia publicaţiile de materiale istorice romaneşti, şi vice-versa, în România cele polone. Anume probleme ist

este severă: „Plină de contraziceri şi de tendinţe haotice, ac-tivitatea ştiinţifică inegală şi capricioasă a lui H. n'a dat resultate positive p

Astfel, de la început, scrisoarea de la Constantinopol (Ţari-grad), 10 Mart 1660, a lui Vasile Lupu mazil cătră „iubitul şi scumpul său fiu lo Ştefan

* coană foarte siută, fiica lui Neculai Cânta, ministrul vnutrenih del din Eşi" ; p. 134, no. CLXXXIII. Glumele lui D. „Russo" despre „portr

speciale. în ea se închid Ţinuturi depărtate de sediul episcopal, care nu puteau să aibă valoare decît prin locuitorii de acolo (pp. 6-7). La 1274 se

legătura lor cu „Alexander Bassarati"; ar trebui să se admită ori o mare confusie în cancelaria papală, ori că acest „Alexan-der Bassarati",

Cinci Paşi se porniră din Brăila. Oaste duc destulă, pe jos şi călare, Duc şi douăsprezece tunuri şi fără număr ghiulele. Vine şi Ciapanoglu cel din B

cetate, ale carii ruinr, ca şi ale vechii biserici a episcopului Andrei dei Şcolari, se păstrează încă. Interesantă Pătăreasca, strada unde au fost pa

p. 154. Dar germanismul e impus în toate clasele de sus; p. 155. Primejdia de maghiari3are va urma. Şi elevi bucovineni mulţi, între 1860 şi 1890; p.

Grec, al doilea Moldovean. Pe de altă parte, d. Macurek cerce-tează influenja catolicismului în Moldova. Husitismul se întinde în această ţară graţie

fost ucis acolo din porunca împăratului turcesc. Celalt «literat», Toma, rămîne în Moldova. La 1452 trece prin Moldova spre Turcia un alt propagandist

L. Mirkovic, AlHaeiutKCKa MaaiuTdNHu,A A\C>AA<IRCK<M' KOIKOA« rlAfKcaHApa («Aierulde la Mileşevo al Voevodului Moldovei Ale-xandru^, in

brace largi şi pisfriţe", în „veşmînt scurt", „cu pips, cu taşniţa şi cu alte scule de fimat" (p. 8). Se promovează învăţămîntul (p. 19

biiu, 1784-6, p. 47 şi urm. (şase săptămîni de Paşti). Consideraţiile asupra interzicerii de la şcoală a săteanului din Vechiul Regat ori asupra ţiner

Ferdinand Lot, La fin du monde antique et le début du mo-yen-âge (col. Ben), Paris, 1927. Cartea d-!ui Lot e, cum se putea aştepta, a unui erudit de c

scrie, în veacul ai VIi-lea, Viata Sf. Desideriu (p. 287). Expu-nerea, episodică, devine narativă la Iustinian, presintat şi după tradiţie ca ambiţios

parte : dania unui Cîrstlşnr la Pîrăul Negiu. Al patrulea, în 1490, dă lui hac Vistierul satul Folticeni pe Şomuz, „unda a fost Stan Pîntace" (=

Luaţi cu sila locul, încunjuraţi zidirea. Cîti Turci erau acolo şi citi din Ieniceri împresurară locul şi 'nchiseră tot Secul. Se amari Farmachi

familia Burghele, 1841, la pagina 8, nota ; Vida, învăţătorul poetului, ar fi un „negustor călugărit" ; p. 8 ; note nouă despre întătele studii a

atent e consacrat mediocrei încercări dramatice de debut a lui B. P. Hasdeu. Răposatul Postelnic, precum se vorbeşte şi despre schiţele în acelaşi gen

Realismul în Belgia (de Groux, Constantin Meunier, Leys, de Brackeleer) e aproape nou într'o lucrare de orizont internaţional. Reprodus admirabil

tre ei pune pe Lenbach, un Bildungsphilisier (p. 116), totuşi aşa de expresiv şi prin care vor trăi mari figuri ale epocei noas-tre. Dar caracterisare

gina 243). în capii Iul III se expune lupta contra ariei fluide şi îm-prăştiate, cu forme clare, dar luminate de o adîncă viaţă interioară (p. 251) Eu

CRONICĂ Ceia ce dă d. Minau Popescu, Documente inedite din preajma Unirii Principatelor, din actele austriace păstrate în Arhioele Ministerului de Răz

Cantacuzino s'a dat după păr în cursul administraţiei sale: i se recunosc mari merite în această politică de schimbător o-portunism (pp. 22-3). F

schimbă orientarea în străinătate; are patima corespondentelor diplomatice. La^car Cantacuzino Paşcanu, despărţit de o Vogo-ridi, însurat cu o Belgian

nitivului cu dativul e tot traco-albanesă" (ibid.). Se constată azi fenomene locale ca supt Asurnazirpal (ibid.). Nume proprii se ridică până la

reginei Ii şi răspunde". Îmbrăcaţi după moda polonă în haine lungi, negre, cu barbă lungă şi părul â la grecque", ei aduc «covoare de lînă b

adunasem tot ce bruma am fost scris pană atunci, am reprodus şi articolul „Contribuţii la istoria Romînilor din Valea Rodnei", fără nicio schimba

1679 a lui Ienachi grămăticul, tatăl vilreg al Iui loan Neculcc adăugindu-se că a fost ucis de jăfuitorii polono-cazaci ai lui loan Sobieski (pp. 3-4

danie a lui Odoacru, „praecelentiss'mus rex Odovacar, dom-nus noster" (p. 118 şi urm.). Apare şi un „vir inluster atque magnificus magister

samă la capuchehaielîcul muntean (p. 29); Pavel Cristian Weiss-kirchner Braşovean, e medic dincoace, murind la Ploeşti în 1795 (ibid) Bibiografia lui

l-ar fi putut împiedeca orientarea la vreme către o sănătoasa evoluţie (p. 2). Se notează interesul corespondenţelor din 1877-8 cu privire la războiul

în L'Europa Orientale, VIII, 7-8, dra Maria Emilia Amaldi reproduce notele generalului Marsili (siîrşitul secolului al XVII-lea) despre Ardeal. D

Rareş). D. Ştefan Ciobanii presintă vasta, încă frumoasa cetate a Tighinei (a fost vorba de acest articol în deosebi). De d. P. Constantinescu-Iaşi un

beşte de unele biserici din Ţinutul Iaşilor (la 1754 pomenit „Cotul lui Aron Voevodù", p.'148; la Pinzăştii Vechi inscripţie slavonă a iui E

pe L-îffemas; piese justificative). Un studiu asupra cărţii lui Jacques Savary, Le Parfait Négociant (ed. a 2-a, 1676; cere negustori luminaţi; dă sfa

tea sufletească şi maşinismul, pp. 144-6- Ideia dominantă a antagonismul între Nordul eroic, luotător, fiindcă e sărac, şi Sudul armonic, pacific, cre

loc de Casat la p. 73. Quiers e Chieri (o 74). Temele exotice, p. 111 şi urm. Supt Francisc I i i nu sînt solii turceşti ( f. p. 115). Mauri, Turci în

nişte importante documente într'o veche publicaţie ungurească (Biografia lui Stibor). Cine ar putea să nu-i recunoască, între altele nenumărate,

moare aici. Dar tapiţeria înlocuieşte pictura şi lasă urme „cît tine vechiul regim", p. 22. Un paragraf i se consacră. De la 1292 pictori la Pari

Prin forma scurtă, fosrte îngrijită, prin Imiş'ea cu care se ju-decă împrejurările cartea d-lui Camil Lohan. Din timpul vifor-niţei, urme neşters

în I. Rovenţa şi I. Chiriţes:u, Introducere în paleografia chi-rilică, un număr de reproduceri din documente şi tipărituri. în The victorian age in po

Mangalia vine fără îndoială din Pangalia, Turco-Tatarii au pus vecrJul nume grecesc în legătură cu mangalul lor. încercă-rile făcute pentru a da o alt

un privat-docent la Praga. La 1910 se creiază Zeitschrift für osteuropäische Geschichte, încetat; la al patrulea an, apoi, puţin înainte de razboiu, O

Bănăţeni de d. R. S. Moiin (mai mult etnografie). La documente, un Udrea Postelnicul Bibescul la 1643 (pp. 425-7). Pentru tipa-rul bisericesc oltean î

în Ostland, III, 4, d. Richard Huss arată că în regiunea Trier-Colonia s'au concentrat emigranţii cari au colon/sat Ardealul. El observă şi rolul

hanski, înrudit cu Lăpuşnenii, p. 507 şi aiurea. Familii Bojaz-ski, mai curînd de origine rusească la paginile 24, 76, 261. Bolechow şi Bolechowski, î

deris". no. 1757. Şcoala din Trembowla, no. 1943. Un „director scole de Dolyna", no. 2144. Un divorţ intre Ioan de Brzesc şi soţ'a Ana

în Transilvania, LIX, 10, D. Sabin Opreanu adună nume'e de munţi „între Ialomiţa, Bîrsa şi Buzău". De d. G. Bogdan-Duică o însemnare a lui Ş